vineri, 10 martie 2017

Contract de babysitting - model ingenios si detaliat

Am primit acum 2 ani un contract minunat de la o prietena, pe care l-am completat si eu cu cateva idei. Cred ca e tare fain, si ma bucur sa il impart si cu voi!


Perioada contractuala: minim un an ( cu intrerupere doar in caz de imbolnavire grava) si cu preaviz obligatoriu de 1 luna.
Plata:
- plata --- lei/ luna pt munca de --- ore /zi de luni pana vineri, orele suplimentare adunate la sfarsitul lunii se platesc cu --- lei/ ora suplimentara,
- plata in ultima zi a lunii.

Calitatile bonei:
- cu mare dragoste de copii, cu multa rabdare si calm;
- varsta intre 30-50 ani;
- experienta in cresterea si educarea copiilor sau in munca de bona;
- vesela si pozitiva si in situatii dificile;
- nefumatoare, sa nu consume alcool;
- sanatoasa (fara dureri de spate, fara probleme de sanatate care pot impiedica munca cu copilul sau treburile casnice)
- cu o buna igiena corporala;
- onesta si de incredere;
- deschisa, descurcareata, flexibila in situatii dificile, probleme sanatate copil sau parinti;
- neorgolioasa - capabila sa primeasca instructiuni de la parinti
- capabila sa rezolve eventualele neintelegeri fara nervi si suparari;
- organizata, cu initiativa, rezistenta la efort fizic;
- comunicativa si jucausa cu copilul;
- sa isi regleze nevoia de mancare in functie de nevoile copiilor, acesta fiind prioritar;
- sa respecte regulile casei, chiar daca are alte opinii si obiceiuri.
Indatoririle zilnice sunt:
- munca cu copilul: activitati, miscare, hranit, spalat, adormit, plimbat afara;
- menaj usor: incalzirea mancarii, intretinarea curateniei, spalat vase, aranjat jucarii la loc;
- gatit in caz in care de nevoie;
- spalat haine/ papuci copil (cu mana daca este cazul de o bluza sau o cizma cu noroi),
- aranjarea hainelor in dulap, dus/adus haine din uscator;
- sa se ocupe de copii activ, nu doar sa stea sa pazeasca copilul ci sa comunice cu el, sa cante,  sa se joace, sa citeasca povesti, sa faca activitati educationale;
- cand copii dorm sau cand fac o activitate singuri (se concentreaza la un desen) bona face alte activitati din propia initiativa, observand ce e necesar de facut: sters si pus vasele la loc, curatarea chiuvetei, maturat, reorganizarea obiectelor copiilor etc
- fiecare mama isi creste copiii diferit, bona stimuleaza copiii, le intelege nevoile si de aceea trebuie sa fie vesela, rabdatoare, sa nu se supere si sa se streseze din orice, sunt situatii in care oboseala sau boala ne face irascibili, agitati.
 Limbajul de zi cu zi:
- politicos, un ton calm, plăcut, cu răbdare, fara enervări, fara agitatie;
- informarea din timp a copilului despre activitatile care urmeaza sa se faca;
- anuntarea activitatilor in care bona lipseste din incapere;
- anuntarea din timp a activitatilor care urmeaza: peste jumate de ora plecam in parc; acum mergem acasa si mancam , apoi mergem la teatru etc,
- explicatii simple date copilului: de ce facem asta, de ce nu e politicos sa…, de ce avem nevoie sa fim la ora asta la dans etc
- folosirea autoritatii e necesara in caz de pericol (ridicatul vocii, manipulari bruste ale copilului), când trebuie respectat un anumit program (ore de dans, teatru, desen).
- expresii autoritare de folosit: Acum trebuie sa facem asta si nu putem face nimic altceva pt ca altfel intarziem la….. ex: stop, acum ne oprim din……..si facem …..
- un lucru inceput trebuie si terminat;
- lucram organizat, facem lucrurile pe rand, nu toate deodata, etc;
- pt intarzieri (nu asa importante) in program: la masa din motive de dorinta de joaca, intarzieri la igiena etc – se foloseste technica negocierii pozitive: cate jocuri mai vrei sa faci? Ok, hai sa facem inca 2 (jumatate din ce propune copilul), hai inca 5 min si apoi mancam, esti de accord (copilul trebuie sa confirme), sau alt exemplu: draga mea, avem 30 min sa terminam masa, sa ne imbracam si sa plecam, asta inseamna ca timpul pt. joaca de acum e foarte foarte scurt. etc
- evitarea extresiei „nu e voie” si inlocuirea ei cu solutia benefica pentru copil, de ex. in loc de nu e voie sa bagi cutitul in gura sa il lingi, spunem „te rog unge cu cutitul painea”.
Rolul bonei:
- grija si igiena copilului,
- rol de ingrijitor, de psiholog si de prieten al copilului, de a-l ajuta sa avanseze in viata si sa se dezvolte armonios cu tact si rabdare ( bona nu are rol de a fi parinte in deplina functiune, rolul moralizator e limitat),
- pregatirea unor mese (eventual gatit, dat masa etc) ,
- pastrarea curateniei la locul de joaca: adunat jucarii/carti/ reoganizare si tot ceea ce tine de copil si lucrurile sale,
- prevenirea pericolelor,
- psihologic: in cazul supararilor, frustrarilor, cand copilul insista sa faca ceva ce nu are voie,
- educatie prin jocuri active si activitati ( pe diverse teme), ajutarea copilului sa dezvolte abilitati in functie de varsta side nivelul de pregatire, de ex.: stergerea la fund, igiena zilnica, imbracat, incaltat, strans jucarii, sa lucreze organizat, invatarea timpului, invatarea responsabilitatilor ( e important sa se imbrace intotdeauna cand iese afara, sa se spele pe mani dupa toaleta etc),
- pt invatarea responsabilitatilor se adauga o explicatie de ce e important sa…… (explicatia consecintelor pusa intr-un mod pozitiv fara elemente de frica sau manipulare mentala si emotionala, de ex: daca facem o igiena gresita la dinti, dintii vor avea carii in curand),
 - comunicare corecta si punctuala cu parintele pe cat posibil fara interpretari sau deformare a faptelor petrecute: care a fost evenimentul in detaliu, care a fost reactia copilului, care a fost reactia celorlalte persoane implicate, cum s-a solutionat cazul,
- observarea copilului: ce noi obiceiuri are (frumoase sau urate), ce cere (un anumit tip de mancare, o anumita persoana, o anumita activitate, ce tendinte are in joc, ce o pasioneaza, ce se schimba in comportament, ce se schimba in starea fizica)
- in general se comunica care sunt problemele, ce crede bona ca copilul ar trebui sa invete, care crede ca sunt solutiile, care sunt frustarile, comunicarea programului (prin sms si caiet de activitati), care sunt disponibilitatile sau indisponibilitatile bonei (cu referire la orar de lucru, vacante etc),
- solutionarea problemelor se face pe loc, atunci cand se intampla: incercarea de a gasi o solutie de catre bona prin explicatie pt copil ce este gresit in comportamentul lui si de ce, si ajungerea la un compromis rezonabil de ambele parti;
- in cazul imposibilitatii de gasire a unui compromis, se suna mama care va vorbi cu copilul, atentie la manipulari de genul daca nu asculti de mine , o sun pe mama si ii spun ce ai facut;  in cazul unui apel catre parinte, mesajul este „hai sa o intrebam pe mama care ar putea fi solutia + telefon + explicatie pe un ton linistit (ca copilul sa aiba impresia ca e o conversatie normala, nu o discutie de genul' te parasc la mama ce ai facut'  eu pe speaker ii explic copilului solutia si ma asigur ca o pune in aplicare)
- pt probleme care nu au solutie pe loc si bona reuseste sa o gaseasca: povestirea acasa parintelui sau notat in caiet apoi discutat cu parintele,
Comunicarea problemelor de catre copii mamei (probleme in general, probleme intampinate cu bona) ,
- strategia parintelui: asculta problemele, ia la cunostinta, intreaba detalii.
- strategia bonei: nici o reactie in fata copiilor, chiar daca e acuzata de fata cu parintele.
Parintele discuta detaliile cu bona si solutionarea problemei cand copiii nu sunt prezenti, cel mai probabil la  telefon,
Nu analizam stilul copilului de a face fata conflictelor de fata cu el,  cand sunt conflicte atentie la acuzarea copilului: da, dar si tu ai facut asta, nici mie nu
mi-a placut, si eu am sa ii spun mamei, vezi ca o sun pe mama, ai facut prostii si acum ai sa vezi tu ce se intampla!

Actiuni interzise (in functie de caz si in functie de cat de des se intampla poate duce la încetarea colaborării):
 - manipularea mentala sau emotionala a copilului ( daca nu faci asta, plec si nu ma mai vezi, daca faci asta, mami te pedepseste, (folosirea parintelul pt a crea frica sau ptr a determina copilul sa faca ceva).
- acuzatii asupra copilului ( ptr ca e tot o forma de manipulare ): de exp: ai mintit , tu ai fost de vina, e vina ta ca s-a intamplat asta, tu ai vrut sa sparga vaza, tu astricat obiectul, (interzisa forma acuzatoare: tu l-ai spart, tu nu ai fost cuminte, tu ai fost rea, tu ai fost neascultatoare).
- interzis acuzatii adresate copilului in discutia cu altii: fii atent ce prostii face, fii atenta cat e de rea, cat e de incapatanata etc.
- interzis sa se dea vina, intr-un mod acuzator pe copil (tu esti de vina ca se intampla asta, etc)
- interzis fortarea copilului de a face ceva ce nu vrea ( exp: impins mancarea pe gura, fortarea somnului, fortare sa tina pipi, sau sa bea / manance ceva ce nu vrea, luat cu forta, impins copilul, trantit copilul)
- sunt interzise pedepsele (de orice fel: acest rol revine in exclusivitate mamei),
- sunt interzise loviturile fizice,
- este interzisa delasarea sau neglijarea igienei, meselor, sau ale altor aspecte legate de copil,
- este interzisa parasirea copilului (fie si intr-o camera) sau refuzul de a mai vorbi / juca / colabora cu el,
- este interzis de povestit cu alte persoane despre problemele intampinate cu copilul sau de problemele personale ,
- este interzis un limbaj dur, nepoliticos, pe un ton rastit si agitat, fara rabdare,
- este interzisa rezolvarea problemelor personale in timpul orelor de serviciu (cu exceptia urgentelor sau a discutiilor scurte),
- este interzis ca copilul sa fie pus la desene animate, joc pe telefon, joc pe calculator, sau alte activitati pe aparate electronice,
- este interzis neadevarul sau incorectitudinea, deformarea adevarului,
- intarzieri sau absente indelungate / nejustificate/ sau frecvente,
- ignorarea instructiunilor parintilor sau a cererilor lor legate de copil.
- munca facuta pe jumatate.
- invatarea copilului sa minta parintii (sau sa ascunda, sa nu povesteasca ceea ce s-a intamplat), alte exemple: „sa nu spui la mami/tati”, „asta e secret si nu trebuie spus”, „ascunde-te si sa nu te gaseasca nimeni”, „hai sa mancam ciocolata dar sa nu ne vada nimeni”.

Solutii in caz de criza: ( instructiunile parintilor trebuie respectate la litera)
- la lovituri, scos limba, inganat, scuipat se folosesc cuvintele urmatoare ca reactie imediata: ma doare, ma raneste, nu e politicos, m-am suparat acum.
- Ferirea de lovituri este necesara atunci cand e posibil, eventual adaugat: nu imi place si te rog sa nu mai faci, apoi relatarea incidentului mamei (in amanunt), oservat de asemenea ce a determinat copilul sa faca aceste lucruri.
- Ajutarea copilului ( oferirea de solutii) sa isi exprime diferit frustrarea: ex. nu e ok sa lovesti cand esti suparata, dar daca vrei neaparat sa o faci, atunci loveste o perna, in acest fel, nu e nimeni ranit.
- Respiratie abdominala pt. a elimina supararea/nervii.
De ex. : Respira de 3 ori atunci cand esti suparata, asa vei elibera supararea. Poti sa strigi ca sa eliberezi supararea/frustrarea.
Dupa trecerea crizei, explicatie: noi toti ne suparam din cand in cand, e important sa eliberam frustrarea, supararea. Daca lovesti, tipi, etc faci un lucru nepoliticos ranesti o alta persoana. Putem gasi alte feluri in care sa eliberam supararea. Care crezi tu ca ar fi solutia sa reparam aceast comportament nepoliticos?

Limbajul copiilor:
- limbaj pozitiv, incurajator
- atentie marita la limbajul folosit in jurul copiilor: un limbaj simplu, pe intelesul lor, care sa nu creeze frici inutile: exp: vine lupul sa te manance, vine tiganul sa te fure etc.
- schimbarile povestilor in cazul in care limbajul nu e adecvat/ inventari de povesti pozitive si cu o lectie de viata
- atentie la hranirea ego-ului: vai cat esti de frumoasa / frumos, esti facuta sa devii un star/o vedeta etc  a se evita complet
- mama, pot sa fac asta? - intrebarea corecta e: mama, am voie sa fac asta?)
- '”nu e frumos” - varianta corecta: nu e politicos;
- evitarea de relatari si discutii despre evenimente sau vise negative: pe X l-a muscat paianjenul, nica si furatul de cirese de ion creanga, tu nu plangi cand pe cineva il doare, povesti despre cersetori, povesti negative despre alti oameni (care raman in memoria copilului si ii modeleaza negativ comportamentul si atitudinea fata de animale si oameni)
- evitarea cu desavarsirea a frazelor denigrante: rad copii de tine ca umbli cu pantalonii rupti, sa iti fie rusine etc.
- atentie la recompense si promisiuni de cadouri/surprize etc pt faptele asa zis bune (acestea pot duce la idee ca doar cand copilul face ceva bun e iubit de parinte/bona, copilul va asteapta recompense (fie ele si sunb forma de stelute) ca sa faca ceva „bun” , ceva ce ne place noua (manipulare). A face „lucruri bune” ar trebui sa vina de la sine, sa fie ceva natural.

Pregatirea meselor / Derularea zilei
- intre mese regulat: apa suficienta ( incurajata sa mai bea un pic daca ia numai o gura, de obicei ei nu cer apa sau mancare singuri),
- igiena corecta, spalat pe dinti, si amintirea copilului care e pozitia corecta a picioarelor, imbracatul adecvat,
- mancarea ramasa sau mancarea calda se pune intotdeauna in frigider ( sa nu ramana nimic afara cu orele) in cutii de plastic ( niciodata in oale, tigai etc),
- rearanjarea jucariilor la loc dupa ce o activitate a luat sfarsit si inainte de inceperea altei activitati ( fie cu aly daca are chef, fie bona singura). Pastrat locul si organizarea jucariilor ( exp: instrumente la intrumente, culori la culori, bricolaje la bricolaje),
- desenele facute trebuie marcate cu: autor, data (exp : ianuarie 2015),
- raspuns la telefon de cate ori suna parintele;
- la masa: pahar cu apa, umplut pe jumate pt a nu risipa apa in cazul in care apa se varsa - servetele - 1 lingura , 1 furculita, 1 cutit
- mancarea reincalzita daca e cazul;
- sarea nu e necesara decat rar (orez, paste etc daca e nevoie), mancarea e in general putin sarata, uleiul de masline in cantitati mici cand e necesar (la mancaruri fara sosuri etc);
- sa bea apa inainte de masa ca sa se limiteze consumul de apa intre mese,
- nici un obiect de joaca / citit pe masa;
- mancarea incalzita proaspat in tigaie;
- de obicei mancarea pusa separat ( cu unele exceptii cand mancarea este amestecata): de exp: cartofi piure cu legume si separat, sau salata separat;
- mancarea mirosita rece si intotdeauna mirosita si gustata calda pt a nu fi stricata sau pt a nu avea un inceput de miros neplacut;
 - spalat pe maini inainte de masa;
- la masa mestecat corect si bine (a li se aduce aminte de cate ori nu mesteca, vorbeste cu gura plina) fara graba dar si nu prea multa vorba, nu conversatie cu copilul, concentrare la masa pe cat posibil;
- restul de mancare ramasa pusa in cutie plastic si in frigider
- nevoie de orice snack comunicata parintilor inainte de a da snackul (copilul vrea sa manance o cioco, poate? de care?).

Atitudine la masa:
- Incurajatoare: „hmmm ce buna mancare vad eu aici, iti e foame?”
- Acum facem o pauza de la jucat si mancam pranzul.
- La masa stam linistiti si ne concentram la mancare.
- „Atunci cand mancam ne hranim corpul. Ca sa avem o digestie bune, dintii trebuie sa mestece bine mancarea, sa o faca pasta. Nu ne grabim cand mancam dar nici nu lalaim. Avem la dispozitie 30 min ptr masa, asta inseamna ca avem suficient timp sa mancam, dar nu este timp de prea multe pauze si jucat.”
- copilul trebuie sa manance suficient la masa dar cand spune ca a mancat destul, nu trebuie insistat (poate dezvolta o reactive contrara fata de mancare, care va duce in final la refuz); atentie la instalarea senzatiei ca suntem obligati sa mancam in loc de: avem nevoie de hrana pt a hrani corpul fizic.
- atentie si la: mancam de plictiseala, mancam de placere ( mancam cu placere dar mancarea sa nu fie asociata cu o placere (de gen placerea ptr alcool, droguri , tutun etc), noi nu mancam pt o recompense (nu pentru ca sa primim desert, daca mancam ne jucam asta, sau mergem acolo etc)
- ce inseamna destul: farfuria calda a fost plina in cupa mare si ea a mancat ¾. Sau in cazuri de raceala sau oboseala sau masa recenta, a macat ½., mai putin de jumatate cupa mare nu e destul ( decat in cazuri de boli mai grave sau cand copilul se simte rau).
- Atentie la: nu ma joc cu tine pana nu mananci tot. mananca tot (e interzis, este o amenintare), de fapt fraza de folosit e: ai mancat suficient, te-ai saturat?, hai facem o pauza scurta si apoi mai mancam un pic;
hai sa terminam masa mai intai, sa mancam pana simti ca burtica e satula;
hai sa stam linistite la masa (nu: stai cuminte la masa!)

In pauze:
Copii, acum facem o pauza scurta iar eu va astept la masa cand se termina pauza. Hai sa facem o pauza de 5 min pana la …..( si sa stabilim pauza pe ceas impreuna cu copiii ).
Pauzele sa nu fie mai mari de 10 min.
- intotdeauna lasata sa mearga la toaleta daca are nevoie ( momentul de toaleta nu trebuie amanat decat in cazuri extreme cand nu are unde sa faca , cazuri in care ii cerem sa astepte putin).

Copilul nu trebuie grabit sa faca treaba mare dar nici nu trebuie lasat in cazul in care e ora de somn, e foarte obosit sau e in pauza de la masa.

Educarea copilului si implicarea lui in bucatarie (la o pregatire de salata, la un ceai, la fiert paste, invartit in cratita cand se incalzeste mancarea)

Povesti despre nutritie, de ex: alimentele crude contin enzime, enzimele sunt niste particule mici care ne ajuta sa digeram mancarea, etc.

Povesti despre mancaruri si bucatarii, de ex. bucataria magica a spiridusului X care ajuta sa punem masa: poate pune lingura, servetel, bol pe masa.

Intelegerea pe termen lung a importantei mancarii/ a mestecatului corect si importantei concentrarii asupra lucrului pe care il facem.


Atentie la creerea de frici, de evitat complet formulari de genul: daca nu mananci ai sa mori de foame, daca nu mananci vine pisica si iti fura mancarea, iti mananc eu mancarea etc.